Liverpool vs Dortmund – Seara în care ne-am reîndrăgostit de fotbal…

Liverpool vs Dortmund – Seara în care ne-am reîndrăgostit de fotbal…

E joi seara, ce e de făcut în oraș? Mai nimic. Ajung acasă pe la 8 jumate, aaa, m-am prins, e meci în Europa League!

Europa League... Nu e Champions League și acolo Barcelona a cam ieșit, deci nu prea mă mai uit…

Dar parcă m-am uitat la o parte din duelul dintre Liverpool și Manchester și a fost interesant, e clar, trebuie să văd și meciul asta cu Borussia.

M-am luat cu una cu alta, deschid televizorul e deja 2-0 pentru nemți. Pe aștia ”nu ești sigur că îî bați decât dacă îi vezi urcați în autocar” era o vorbă, dar acum ”nici nu s-au dat jos bine din autocar, și nemții aveau 2-0”. Credeam că J. Klopp are soluția prin care să învingă fosta echipă dar… e varză, mi-am zis eu în gând.

Am lăsat meciul pe fundal iar eu dau să citesc niște chestii pe laptop… Când deodată țipă comentatorul ală disperat de la PRO TV, goooooooll…. Ei, mare brânză, e 1 – 2, le mai trebuie englezilor vreo 2 boabe. Totuși începe să-mi capteze atenția. Când mă pun și eu să urmăresc mai atent meciu’, hop al treilea gol Dortmund, Marco Reus. Tăcere, mai are vre-un rost, mare antrenor și Klopp ăsta =)) . Face el două schimbări deodată, dar ce să mai faci, cum dai tu 3 goluri în 30 de minute :) .

Finala aia cu Milan a fost una într-o viață de club într-o fază așa avansată a Cupelor Europene. Eram adolescent atunci, dar îmi amintesc și acum cum s-a desfășurat acea repriză. Și cum trecea timpul spre bucuria și calificarea nemților, mai începe să țipe odată acest comentator, de parcă ar fi câștigat România Europeanul. A dat micuțul Coutinho un gol frumos, dar na, era 2-3, și cu 1-1 la nemți îți trebuiesc 2. Mai un contraatac, mai un pressing, mai o schimbare defensivă la Dortmund și ne îndreptam spre final. Deodată se gândește Sakho că ar da bine la CV-ul lui de fundaș un gol în Europa League și face 3-3, se uită pătrunzător la suporteri, dar tot imposibil e, nu prea mai e timp. Deja ați recuperat ca nebunii diferenta de 2 goluri și vine și minutul 90, tot 3-3, e cam gata, se califică Borussia cu mici emoții.

Ce să vezi, în minutul 90 + 1, înscrie un alt fundaș, Lovren, care dăduse vreo 2 avioane mai devreme, și este 4-3, moment în care Liverpool întoarce destinul, cu 2 minute înainte de final. Parcă nici la Steaua – Middlesbrough nu a fost așa Dramatic. Bravo mă, mi-ați făcut viața mai frumoasă!

Ce mi s-a părut foarte tare a fost faptul că, J. Klopp, care pe toată durata reprizei s-a agitat ca un nebun mobilizând și jucătorii și tribunele, acum la final, când și-a atins miraculos obiectivul, a afișat cu calm un Poker Face și un zâmbet scurt. Asta înseamnă să fii Mafiot!

Alte aspecte interesante:

  1. Din ce am observat nemții nu prea au tras de timp, nici măcar la degajările portarului. Jos pălăria!
  2. Galeriile celor două echipe nu numai că nu s-au apostrofat, dar am înțeles că înainte de meci au defilat împreună, fiind legate de același cântec simbol ”You’ll Never Walk Alone”.

Așa că a fost o seară de fotbal pe cinste! Dacă aş fi fost un ”fotbalist” român, în seara asta mi-aș fi luat notițe!

 

Cu drag,

Un Microbist

 

Iată și câteva fotografii… (sursa foto: uefa.com )

liv 2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

liv 1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

liv 3

 

 

 

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *